O soapta de raspuns!
O zi din viata să-mi fi dat,
O zi mi-era de-ajuns.
Ce spun se aude aiurea,
Mă-ntorc la silaba dintâi,
Prăval peste tine pădurea:
Adio, adică rămâi...
.. în ceea ce mă priveste, să plouă tot anul. Te-am ascuns intre două bătăi de inimă. Aud vibrand vocea ta in toate zgomotele lumii.
E ca si cum as zbura. Drogat de dragoste, imbatat de ura .Devin narcoman..Si iubesc modul in care sufar. Ma sufoc. Si chiar cand sunt pe punctul de a ma ineca...ma resusciteaza.Ne intoarcem de unde am plecat.Si o luam iar de la capat. E o nebunie, pentru ca atunci cand e bine, e fantastic..Dar cand e rau, e groaznic, imi e rusine..Presupun ca nu imi cunosc propria forta.
Ai iubit vreodata o persoana atat de mult incat abia poti respira cand sunteti impreuna? Va intalniti si nici unul nu stie ce s-a intamplat ..Ai sentimentul acela .. cald, pufos..Acei fluturi, obisnuiai sa ii ai. Esti la fel ca mine, cand vine vorba de dragoste esti la fel de orb...si poate ca asta rezulta cand o tornada intalneste un vulcan..
